fbpx
Átlátszó Erdély
  • Despre noi
No Result
View All Result
  • EN
  • HU
Donează
Átlátszó Erdély
  • Despre noi
No Result
View All Result
  • EN
  • HU
Donează
Átlátszó Erdély
Donează
Timp de citit: 25 min
A A
in Important, Română

Flavescența aurie a devastat Ungaria și face ravagii și în România

Átlátszó Erdély
Dossier
Qubit
2026. noiembrie 16.
Timp de citit: 25 min

O treime până la jumătate din viile Ungariei ar putea dispărea, iar infecția cu fitoplasmă amenință cea mai mare regiune viticolă a României. Cum au reacționat autoritățile din Austria, Ungaria și România la epidemia care distruge vița-de-vie? Ce se va întâmpla cu viticultura și producția de vin din Europa Centrală? O investigație comună Qubit, Átlátszó Erdély și Dossier.

Exploatație viticolă

A fitoplazma-fertőzés lesz a bortermelés alkonya? Fotó: Pál Edit Éva

 

„Nici producătorii, nici autoritățile nu au tratat problema cu suficientă seriozitate; într-un fel, toată lumea s-a uitat în altă parte, iar această indiferență este motivul pentru care am ajuns aici”

– afirmă pentru Qubit Ákos Molnár, membru al conducerii Consiliului Național al Comunităților Viticole și președintele regiunii viticole Sopron.

Akár ez is tetszhet

Apő uzată din evacuările stațiilor de epurare din Săcueni și Sălacea

Victorie parțială pentru Ier: apa evacuată la Sălacea este mult mai curată

2026. august 5.

UDMR vrea controlul trustului media finanțat de guvernul Orbán

2026. iulie 29.

Infecția cu fitoplasmă care provoacă flavescența aurie a viței-de-vie afectează regiunile viticole din Ungaria de aproape un deceniu și jumătate. În tot acest timp, nici guvernul, nici autoritățile, nici viticultorii nu au luat-o în serios și nu au anticipat consecințele imprevizibile ale răspândirii sale. Combaterea bolii a fost îngreunată și de lipsa capacității instituționale. Infecția este transmisă de cicada americană a viței-de-vie și, deși boala nu este periculoasă pentru oameni, în ultimii ani a transformat piața viticolă regională. În Austria, autoritățile au reacționat rapid, dar infecția a continuat să se răspândească. În România, în schimb, au trecut ani până când autoritățile au intervenit serios împotriva bolii care se transmite de la o podgorie la alta.

  • Flavescența aurie este prezentă în 18 din cele 19 județe ale Ungariei; potrivit celor mai pesimiste estimări, 30–50% din viile maghiare ar putea pieri. Boala se răspândește și în Austria, dar amenință și cea mai mare regiune viticolă a României. În acest articol, jurnaliștii maghiari de la Qubit împreună cu cei austrieci de la Dossier și cei de la Átlátszó Erdély – Transilvania Transparentă, investighează cum s-a ajuns aici.
  • În Ungaria, infecția cu fitoplasma care provoacă flavescența aurie a fost identificată pentru prima dată în 2013, însă cicada americană a viței-de-vie, insecta invazivă care transmite agentul patogen, apăruse deja în 2006. Răspândirea bolii a fost posibilă prin combinația celor două.
  • În Austria, flavescența aurie a fost observată pentru prima dată în plantațiile viticole în 2009, iar în România în 2021. În acel an, în România au fost efectuate patru teste de laborator. Astăzi, boala este prezentă în mai multe landuri austriece și în mai multe zone ale României.
  • Am solicitat, în baza legii privind accesul la informații de interes public, numărul testelor efectuate de Nébih, autoritatea fitosanitară în Ungaria; datele arată că în perioada crucială 2023–2024, când epidemia a început să ia amploare, s-au făcut puține analize.
  • Plantele bolnave trebuie tăiate cât mai repede, însă în Ungaria ani la rând nu au fost căutate activ. Uneori, butucii infectați au rămas luni întregi în plantații, până când procedura de la prelevarea probelor la emiterea deciziei de defrișare a fost finalizată.
  • Boala se poate răspândi și prin material săditor infectat. Un tratament termic ar putea elimina infecția, dar este foarte costisitor și nimeni nu vrea să îl plătească.
  • Viticultorii nu au avut ani la rând interesul să raporteze apariția flavescenței aurii. Fragmentarea sistemului administrativ maghiar și implicarea tardivă a guvernului au împiedicat, de asemenea, combaterea bolii. Guvernul Tisza condus de Péter Magyar și noul Parlament au înăsprit și accelerat măsurile împotriva flavescenței aurii și au extins posibilitatea de a solicita despăgubiri.
Flavescența aurie în Ungaria

Până în august 2026, Oficiul Național pentru Siguranța Lanțului Alimentar (Nébih) a confirmat prezența flavescenței aurii în 18 județe și 22 de regiuni viticole. Infecția este gravă în județul Zala, pe ambele maluri ale lacului Balaton – în anumite zone din Veszprém și Somogy –, iar din acest sezon și în nord-estul țării.

Ca răspuns la solicitarea Qubit, Nébih nu a comunicat nici suprafața afectată de flavescența aurie, nici numărul proprietăților viticole vizate de măsurile oficiale, invocând faptul că nu deține aceste date.

Flavescența aurie în Austria

La fel ca în Ungaria, nici în Austria nu există o statistică națională consolidată. Ministerul austriac al Agriculturii a comunicat, la solicitarea Dossier, că nu dispune de date concrete privind numărul de hectare de vie afectate de boală, întrucât evidența acestora este responsabilitatea landurilor și a organizațiilor regionale de protecție a plantelor. Aceste date ar fi necesare și pentru că boala, apărută la sfârșitul anilor 2000 în sudul și sud-estul Stiriei, afectează acum întregul Burgenland și a fost identificată pentru prima dată și în Austria Inferioară.

În România, potrivit autorității fitosanitare, flavescența aurie a pus în special sub presiune fitosanitară zona Dealurile Moldovei, care a asigurat anul trecut peste jumătate din producția de struguri a țării.

Flavescența aurie în România

Péter Gál, directorul departamentului de viticultură și vinificație din cadrul Ministerului Agriculturii și Economiei Alimentare al Ungariei, a declarat pentru Qubit că, la începutul anului, 17% din suprafața viticolă a Ungariei se afla în zone infectate, iar 28% în zone tampon – adică într-o bandă de trei kilometri în jurul zonelor infectate. Potrivit lui Gál, suprafața acestor zone ar putea ajunge acum la 50–60% din cele aproape 56.000 de hectare de podgorii ale Ungariei.

„Ceea ce vedem este doar vârful aisbergului”

– a declarat László Garamszegi, directorul Centrului de Cercetare Ecologică, despre situația epidemiologică. Vița-de-vie infectată cu fitoplasmă poate să nu prezinte simptome mult timp, însă agentul patogen este prezent. În plus, nici testele PCR nu sunt întotdeauna suficient de sensibile pentru a detecta infecția.

Între timp, pentru a facilita combaterea bolii în Ungaria și pentru a urmări răspândirea sa geografică, Nébih a lansat pe 2 iunie o hartă modernă și interactivă. Ulterior, în iulie, ministerul condus de Szabolcs Bóna a modificat regulamentul, permițând solicitarea repetată a despăgubirilor. În paralel, o modificare legislativă adoptată de Parlament în octombrie facilitează defrișarea plantațiilor abandonate, care pot constitui surse ale infecției.

Toată lumea a crezut că acest lucru nu ni se va întâmpla

Flavescența aurie, care reduce semnificativ randamentul viței-de-vie, este provocată de fitoplasma Candidatus Phytoplasma vitis, o bacterie parazită a floemului plantelor. Infecția provoacă îngălbenirea frunzelor la soiurile cu struguri albi și înroșirea acestora la soiurile cu struguri negri, fiind adesea însoțită de răsucirea triunghiulară a frunzelor spre partea inferioară și de dezvoltarea deficitară a strugurilor.

  • În Austria, infecția a fost detectată pentru prima dată în 2009, la Tieschen, în sud-estul Stiriei, în apropierea graniței cu Slovenia.
  • Predecesorul Nébih începuse încă din anii 1990 să caute simptomele flavescenței aurii în viile din Ungaria. Agentul patogen a fost identificat pentru prima dată în 2013, la Lenti, în județul Zala.
  • Din cauza fitoplasmei, care probabil a ajuns din Slovenia, au fost instituite măsuri locale de carantină. În iunie 2014, Nébih a elaborat un plan de urgență fitosanitară pentru a împiedica răspândirea bolii.
  • În România, flavescența aurie a fost identificată oficial pentru prima dată în plantațiile viticole în 2021, în județul Botoșani, din nord-estul țării.

Bacteria este transmisă de cicada americană a viței-de-vie (Scaphoideus titanus), o specie de insectă invazivă introdusă în Europa, identificată pentru prima dată pe continent în 1958, în podgoriile din sud-vestul Franței. În Ungaria, cicada americană a fost descoperită în 2006, iar în 2007 a început o campanie națională de monitorizare a populațiilor sale.

„Pentru ca epidemia să înceapă, a fost nevoie ca, pe lângă un agent patogen autohton, să apară dintr-odată un vector introdus din afară. Așa s-au combinat cele două componente ale acestei «bombe»”

– explică Ferenc Samu, profesor cercetător la Centrul de Cercetare Agricolă HUN-REN. Acest lucru a dus la răspândirea treptată, apoi tot mai vizibilă, a agentului patogen în podgoriile din Ungaria. Epidemia ar fi început să ia amploare în jurul anului 2023, iar la valul de îmbolnăviri din 2025, care a atras multă atenție, ar fi contribuit și factori meteorologici, inclusiv primăvara mai ploioasă.

Potrivit lui Ákos Molnár, experiențele din Italia anilor 1990 ofereau deja toate informațiile necesare privind amenințarea reprezentată de boală. „Dar toată lumea din Ungaria a crezut că acest lucru nu ni se va întâmpla” – explică el.

În Europa, atât hrănirea, cât și reproducerea cicadei sunt legate de vița-de-vie: insecta își depune ouăle în crăpăturile părților lemnoase multianuale ale plantei. După eclozarea larvelor primăvara, acestea trec prin cinci stadii de dezvoltare (L1–L5), iar insectele adulte – mult mai mobile decât larvele și, prin urmare, mai eficiente în transmiterea infecției – apar în iulie.

Cicada americană de viță de vie
Cicada americană de viță de vie pe o frunză de viță. Sursa: Yerpo/Wikimedia

Potrivit lui Garamszegi, schimbările climatice, modificarea utilizării terenurilor și a practicilor agricole au creat condiții mai favorabile în Ungaria pentru specii exotice precum cicada americană a viței-de-vie. În același timp, speciile invazive ajung mai ușor în țară prin turism și comerț.

În paralel, în ultimii 10–15 ani, utilizarea insecticidelor a dispărut din practica zilnică a viticulturii, iar populațiile de cicade s-au înmulțit.

Gergely Tholt, inginer la Institutul de Protecție a Plantelor din cadrul Centrului de Cercetare Agricolă HUN-REN, spune că în anii 2010, multă vreme, nici apariția în masă a cicadelor nu a provocat probleme, deoarece acestea nu erau infectate. După schimbarea situației, chiar și apariția câtorva exemplare infectate a avut efecte devastatoare. Din cauza perioadei de incubație a fitoplasmei, cicada putea transmite agentul patogen de la o plantă la alta cu până la un an înainte de apariția simptomelor.

Perioada îndelungată fără simptome ar fi putut crea un fals sentiment de siguranță în rândul viticultorilor, care nu au observat imediat că se apropie o problemă, deși infecția se răspândea deja.

Potrivit lui Garamszegi, trebuie clarificat modul exact în care fitoplasma se răspândește între plantații: poate fi transmisă de cicada americană, dar și de alte insecte, iar alte plante-gazdă pot contribui, de asemenea, la răspândirea între podgorii. Agentul patogen poate ajunge într-o plantație și prin material săditor infectat. În actuala situație epidemiologică, Molnár consideră că plantele infectate din podgorii și cicadele reprezintă riscurile cele mai importante pentru răspândirea bolii.

Autoritatea fitosanitară română a atribuit anul acesta materialului săditor infectat responsabilitatea pentru răspândirea bolii la distanțe mari. În Uniunea Europeană, transporturile de material săditor trebuie să aibă pașaport fitosanitar, însă acest certificat nu garantează că materialul este cu siguranță lipsit de infecție.

Combaterea flavescenței aurii are trei componente principale:

  • identificarea și eliminarea cât mai rapidă a butucilor de viță-de-vie infectați;
  • combaterea cicadei americane cu produse fitosanitare;
  • garantarea faptului că materialul săditor este lipsit de infecție.

Eficiența tratamentelor fitosanitare depinde în mare măsură de modul și momentul aplicării: Nébih consideră că stropirea trebuie începută încă din mai, odată cu apariția larvelor în stadiul L1. Deoarece vița-de-vie trebuie stropită țintit, de aproape, experții consideră că tratamentul cu elicopterul efectuat în Ungaria în toamna anului 2025 nu poate fi considerat o măsură reală de combatere a bolii.

Potrivit lui Gergely Tholt, combaterea bolii a fost împiedicată și de concepția greșită că epidemia poate fi gestionată exclusiv prin stropire, în timp ce identificarea și eliminarea cât mai rapidă a plantelor bolnave sunt, de asemenea, esențiale. Majoritatea experților consideră că plantațiile abandonate sau insuficient întreținute funcționează ca rezervoare ale agentului patogen și reprezintă, astfel, un risc semnificativ de infecție. Eliminarea și gestionarea acestora au devenit o prioritate importantă începând de anul trecut. În Austria, autoritățile au trimis în 2026 numai în Burgenland 300 de notificări proprietarilor care își neglijau plantațiile.

Simptomele flavescenței aurie
Simptomele flavescenței aurie

Terézia Dula Bencéné, specialistă în fitopatologie, a cerut într-un interviu pentru Qubit evaluarea riscului de infecție reprezentat de podgoriile abandonate.

Deși statul austriac nu acordă subvenții pentru eliminarea plantațiilor infectate, autoritățile tratează cu seriozitate defrișarea acestora. Potrivit unui regulament din Burgenland, în vigoare din luna mai a acestui an, viticultorii din zonele declarate infectate trebuie să taie butucii simptomatici și să pulverizeze de cel puțin două ori. Cei care nu respectă aceste obligații riscă amenzi de până la 6.000 de euro pe hectar.

„Autoritățile trebuie să controleze strict respectarea acestor obligații – spune viticultorul din Burgenland Mathias Jalits. – Și poate că este nevoie și de un precedent, astfel încât cineva să fie obligat efectiv să plătească amenda”, adaugă el.

Până în septembrie 2026, în Burgenland nu fusese amendat nimeni, a comunicat landul la solicitarea Dossier. În Stiria au fost anunțate măsuri și mai stricte: în mai, ministrul regional al Agriculturii a vorbit despre posibilitatea unor amenzi de 30.000 de euro.

Dossier a descoperit însă că amenzile efectiv aplicate au fost mult mai mici: în sud-estul Stiriei, în 2025 și 2026 au fost aplicate 21 de amenzi, dintre care doar una a depășit 1.000 de euro, în timp ce toate celelalte s-au situat între 100 și 350 de euro.

Au distrus rețeaua maghiară de protecție a plantelor, nu au căutat activ viile bolnave

În Ungaria, autoritățile pot dispune tăierea butucilor de viță-de-vie din zonele infectate și instituirea unei zone de carantină de un kilometru numai după confirmarea bolii prin analize de laborator.

Nébih susține că, înainte ca epidemia să ia amploare în 2025, răspândirea bolii era monitorizată activ în Ungaria printr-o rețea de capcane pentru evaluarea infestării cu cicade, inspecții oficiale pe teren, diagnosticare PCR în laborator și sistemul de control al materialului săditor.

„Nu s-a întâmplat însă ca viile bolnave să fie căutate activ”

– afirmă Tholt despre perioada 2013–2024, în timp ce monitorizarea Nébih funcționa cu un număr redus de probe. Acest lucru nu s-a întâmplat întâmplător.

„Au distrus rețeaua de protecție a plantelor, nu există suficienți specialiști și nici capacitate de laborator” – a declarat în primăvară, la întrebarea Qubit, Dula Bencéné, care formulase încă din 2016 avertismente alarmante privind amenințarea flavescenței aurii în revista Bor és Piac (Vin și Piață).

Potrivit răspunsului Nébih la solicitarea noastră de informații publice, numărul probelor analizate a crescut de la 377 în 2013 la 2.889 în 2017, iar numărul probelor pozitive de la 37 la 401. Proporția probelor pozitive a fost cea mai ridicată în 2021, când 36% dintre probele analizate s-au dovedit infectate. După aceea, numărul testelor a scăzut semnificativ, situându-se în jurul a 1.000 în perioada 2022–2024, apoi a crescut considerabil anul trecut, atingând un record de 3.682.

Flavescența aurie - teste în Ungaria

Deși în toamna anului 2025 au fost implicate laboratoare mobile în Gyöngyös și Miskolc, până în prezent există în Ungaria un singur laborator acreditat capabil să identifice fitoplasma: Laboratorul Național de Referință pentru Sănătatea Plantelor din cadrul Nébih. Acreditarea laboratorului de analiză a solului și plantelor de la Facultatea de Horticultură și Dezvoltare Rurală a Universității Neumann János se află în faza pregătitoare și ar putea fi obținută la începutul anului viitor.

Potrivit lui Ákos Molnár, identificarea flavescenței aurii – de la prelevarea probelor, la analiza de laborator și până la emiterea deciziei – a durat uneori mai multe luni, timp în care plantele infectate au rămas în plantație și au continuat să transmită boala.

Ca răspuns la solicitarea de informații publice, Nébih a comunicat că în martie anul acesta capacitatea de testare a laboratorului era de 400 de probe pe lună. Din toamna anului 2025, instituția și-a extins capacitatea de diagnosticare PCR și a implicat drone echipate cu sisteme de recunoaștere bazate pe inteligență artificială pentru identificarea plantațiilor infectate.

Din cele 56.000 de hectare de vie înregistrate oficial, anul trecut au fost inspectate direct 8.000 de hectare, iar plantațiile mai mari de 80 de hectare au fost monitorizate cu drone, a declarat Gál pentru Qubit.

Flavescența aurie - teste în Austria

În Austria, de la prima identificare a bolii în 2009, Agenția Austriacă pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (AGES) este responsabilă de colectarea și analiza probelor. În 2025, numărul probelor trimise a crescut brusc, iar în 2026 a fost stabilit un nou record, cu 697 de probe. Cu toate acestea, flavescența aurie a fost identificată mai rar decât cu un an înainte. Cum este posibil, dacă boala continuă să se răspândească?

Potrivit AGES, „monitorizarea a fost extinsă la zonele în care epidemia de flavescență aurie se află încă într-un stadiu incipient și unde până acum au fost identificate doar cazuri sporadice”. Cu alte cuvinte, în zonele grav afectate nu au mai fost colectate probe suplimentare, deoarece prezența flavescenței aurii era deja demonstrată fără echivoc. Prin urmare, datele din 2026 nu reflectă situația reală.

În România, în anul în care a fost detectată infecția, 2021, autoritatea fitosanitară română (ANF) a efectuat patru teste, dintre care unul a fost pozitiv, potrivit datelor obținute de Átlátszó Erdély în urma unei solicitări de informații publice.

Flavescența aurie - teste în România

Instituția și-a asumat responsabilitatea monitorizării flavescenței aurii odată cu aderarea României la UE în 2007. Rapoartele publice sugerează că în anii 2010 boala era monitorizată, însă nu se știe ce suprafață a fost verificată și câte probe au fost testate. În 2026, autoritatea și-a intensificat nu doar comunicarea, ci și testarea: până la începutul toamnei, anul acesta au fost efectuate 476 de teste, dintre care 44 au fost pozitive.

În Ungaria, în 2025 au fost testate de opt ori mai multe probe, deși suprafața viticolă este de trei ori mai mică decât în România. Un lucru este însă comun: la fel ca în Ungaria, și în România există un singur laborator acreditat, situat în apropiere de București, unde flavescența aurie poate fi identificată prin teste PCR.

Autoritatea a comunicat totodată că în ultimii trei ani și-a extins capacitatea de testare și poate efectua 100 de teste pe lună. Într-o țară în care vița-de-vie este cultivată pe 165.000 de hectare și în care filialele autorității fitosanitare au 265 de angajați, zonele suspecte de infecție sunt inspectate pe jos, fără drone sau monitorizare prin teledetecție.

Potrivit ultimului recensământ agricol, în România peste jumătate de milion de exploatații cultivau viță-de-vie, iar o treime dintre acestea aveau suprafețe mai mici de jumătate de hectar. Astfel, autoritățile suprasolicitate ar trebui să transmită informațiile despre fitoplasmă către cel puțin jumătate de milion de oameni.

Legislația românească nu prevede sancțiuni pentru producătorii care nu raportează suspiciunea de infecție. Potrivit autorității fitosanitare române, nici nu ar fi justificată introducerea unor astfel de sancțiuni, deoarece producătorii nu pot confirma prin teste prezența fitoplasmei.

Nici producătorii de material săditor, nici viticultorii nu vor să plătească pentru procedura care garantează eliminarea infecției

În timp ce flavescența aurie se poate răspândi și prin material săditor infectat, înlocuirea plantațiilor tăiate din cauza epidemiei crește semnificativ cererea de material săditor.

Nébih consideră că inspecțiile oficiale obligatorii, testele de laborator și certificarea fitosanitară în producția de material săditor sunt componente importante ale combaterii bolii. Alții ar merge mai departe.

Procedura recomandată și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pentru eliminarea infecției din materialul săditor este tratamentul eficient cu apă fierbinte, care distruge fitoplasma. Acesta este utilizat pe scară largă în Europa, însă în Ungaria se aplică doar sporadic, iar potrivit comunicării Nébih din mai, pentru soiurile maghiare de viță-de-vie procedurile adecvate sunt încă în curs de elaborare.

Ákos Molnár, vicepreședintele Asociației Producătorilor de Material Săditor Viticol din Ungaria, a identificat două motive principale pentru care procedura nu a devenit o practică obișnuită: există prea puține instalații de tratare termică, iar costurile ridicate ale tratamentului sunt suportate de producătorii de material săditor.

Molnár este și directorul Teleki Kober Szőlőoltvány Kft., o companie producătoare de material săditor care deține una dintre cele două instalații autorizate de tratare termică din Ungaria. Din experiența sa, procedura poate funcționa, însă consideră tratamentul termic justificat doar atunci când există un risc de infecție a materialului săditor, de exemplu dacă acesta provine dintr-o pepinieră suspectă.

Podgorie infectată și decimată din cauza flavescenței aurie
Podgoria decimată pe Szent György-hegy. Foto: Zsuzsi Kun/Qubit

Dula Bencéné ar obliga toți producătorii de material săditor să utilizeze tratamentul termic cu apă caldă, recomandat în mod expres și de Organizația Europeană și Mediteraneeană pentru Protecția Plantelor (EPPO) în vederea eliminării fitoplasmei și a producerii unui material săditor mai sănătos.

Costul ridicat al instalațiilor de tratare termică și al operării acestora duce la creșterea prețului materialului săditor, însă, potrivit lui Molnár, viticultorii nu sunt dispuși să plătească acest cost suplimentar. De aceea, el propune, pe baza unor exemple din străinătate, subvenționarea de către stat a achiziției instalațiilor, cumpărarea unor instalații deținute de stat, precum și crearea unui sistem de instalații achiziționate și operate în comun de către producători.

Potrivit lui Molnár, în ultimii ani viticultorii nu au fost interesați să raporteze apariția flavescenței aurii din cauza măsurilor de carantină, a obligației de defrișare și a numeroaselor formalități administrative. Astfel, infecția a putut să se răspândească de la o plantație la alta. De aceea, pe baza exemplelor din Italia și Franța, au susținut înființarea unor grupuri de inspecție, a căror organizare și coordonare este realizată de Consiliul Național al Comunităților Viticole.

Plante infectate de flavescența aurie
Plante infectate pe Domeniile Gilvesy, Szent György-hegy. Foto: Zsuzsi Kun/Qubit

În România nu există un astfel de cadru organizat și coordonat pentru cooperarea teritorială și, prin urmare, nici pentru combaterea flavescenței aurii. Ștefan Polgar, șeful fermei didactice viticole de 65 de hectare a universității agricole din Cluj, situată în județul Sibiu, a declarat pentru Átlátszó Erdély că

fitoplasma este deja prezentă peste tot în România, însă viticultorii se tem să vorbească deschis despre ea, deoarece nu știu ce se va întâmpla cu plantațiile lor.

În august, Polgar a solicitat personal inspectorilor să vină la ferma didactică, din cauza suspiciunii de infecție, însă până în octombrie nu i-au comunicat rezultatul testării. Și viticultorul Csaba Lengyel din Săcueni a chemat personal autoritatea fitosanitară, după ce pe proprietatea sa au apărut simptomele flavescenței aurii. Testul de laborator nu a identificat fitoplasma, însă, cu toate acestea, a decis să taie 250 de butuci – în aceste zone, vița-de-vie va putea produce din nou struguri abia peste cinci ani.

Viticultorii maghiari din România au început să acorde atenție flavescenței aurii abia în urmă cu unul sau doi ani, când colegii lor din Ungaria au început să le povestească despre boală, a declarat Géza Balla, viticultor și președintele Asociației Viticultorilor Maghiari din Transilvania. Acest lucru a fost confirmat pentru Átlátszó Erdély de zeci de viticultori.

Dorin Popa, agronom pensionat al Universității din Oradea, nu a observat în primăvară un nivel similar de îngrijorare în rândul viticultorilor români.

Guvernul Tisza a înăsprit și accelerat combaterea bolii; în Austria și România, viticultorii nu primesc despăgubiri semnificative

În prezent, aproximativ 50–60% din cele aproape 56.000 de hectare de viță-de-vie din Ungaria sunt infectate sau se află în zone tampon, a declarat Péter Gál în podcastul Qubit de la începutul lunii octombrie. În plus, tendința nu pare să încetinească. Potrivit celor mai pesimiste estimări, 30–50% din viile Ungariei ar putea pieri din cauza infecției și a combaterii inadecvate, consideră Bence Csizmadia, viticultor și responsabil pentru dezvoltarea sortimentului la Bortársaság.

Autoritățile au început să ia în serios combaterea bolii în 2024, iar în toamna anului 2025, ministerul agriculturii de atunci a înființat un grup de lucru pentru gestionarea situației, coordonat de Gál. La 12 ani după apariția infecției, și Nébih a înființat un grup de lucru. În primăvară, Róbert Tarsoly, președintele Consiliului Comunităților Viticole din regiunea viticolă Zala, a declarat despre activitatea acestuia că

propunerile experților, orientate spre rezolvarea problemelor, se blocau de regulă la nivelul autorităților și al decidenților politici din minister.

Potrivit propunerilor formulate în comun de Consiliul Național al Comunităților Viticole și Ministerul Agriculturii și Economiei Alimentare, în iulie pragul pentru defrișarea obligatorie a întregii plantații a fost redus de la 30% la 20% din butucii infectați. Despăgubirile pentru o plantație au devenit accesibile de mai multe ori, iar suprafața eligibilă pentru sprijinul destinat produselor fitosanitare a fost majorată de la 20 la 40 de hectare.

Deși viticultorii maghiari intervievați de Qubit nu sunt nici acum mulțumiți, în Austria statul tratează producătorii de struguri și mai nefavorabil: potrivit Dossier, viticultorii nu primesc nicio despăgubire pentru tăierea butucilor infectați.

În România, micii producători reclamă faptul că ministerul de resort nu a lansat un program de despăgubiri, în timp ce în 2024 cea mai mare parte a subvențiilor pentru replantare a ajuns la un singur viticultor.

În august, ministerul din Ungaria a propus o nouă modificare legislativă pentru înăsprirea măsurilor împotriva fitoplasmei, adoptată de Parlament pe 13 octombrie. Aceasta se concentrează în special pe facilitarea defrișării terenurilor neîngrijite care funcționează ca focare de infecție.

Astfel, pe baza sesizărilor, defrișarea butucilor infectați din podgoriile abandonate sau ajunse în proprietatea statului ar putea fi realizată în aproximativ două luni. Procedura, care rămâne în continuare îndelungată, începe cu inspecții și continuă cu analiza probelor suspecte. Aparatul administrativ care gestionează procesul funcționează însă într-un mod fragmentat și descentralizat.

„În cele 19 oficii guvernamentale există 19 reprezentanți ai guvernului. Sunt 19 consilieri juridici și, în ciuda coordonării profesionale a Nébih, există 19 abordări diferite ale aceleiași probleme”, spune Molnár.

Viticultorii și experții intervievați de Qubit au declarat în unanimitate că segmentul celor care practică viticultura la nivel de hobby sau fără a deservi o piață largă ar putea dispărea cu ușurință din cauza costurilor suplimentare și a poverii tehnologice impuse de fitoplasmă.

Trebuie să învățăm să trăim cu ea

Potrivit lui Tholt și Samu, pe baza experiențelor de anul trecut, este posibil să ne aflăm încă în faza inițială a răspândirii flavescenței aurii în Ungaria. Ei se așteaptă ca situația să fie și mai gravă anul acesta și anul viitor.

Între timp, în Burgenland, experții Agenției Federale pentru Sănătate și Siguranță Alimentară (AGES), care monitorizează răspândirea cicadei americane a viței-de-vie, au găsit anul trecut 262 de cicade în capcanele amplasate într-o zonă de monitorizare, iar anul acesta doar 32. O tendință similară de scădere a fost observată și în sud-estul Stiriei.

În România, deocamdată nu se poate vedea dacă atenția mai mare acordată anul acesta flavescenței aurii va stimula organizarea viticultorilor și o combatere mai eficientă a bolii.

Potrivit lui Garamszegi, apariția cicadei americane invazive în Ungaria în jurul anului 2006 nu ar fi putut fi împiedicată, având în vedere poziția geografică a țării. Autoritățile ar fi avut însă posibilitatea să reacționeze din timp: prin construirea unui sistem eficient de monitorizare, problemele ar fi putut fi reduse. Acest lucru nu s-a întâmplat nici la 20 de ani după identificarea cicadei americane în Ungaria.

Potrivit lui Dula Bencéné, combaterea ar fi trebuit să devină obligatorie încă de la stabilirea cicadei americane în țară. Ea consideră că astfel ar fi putut fi împiedicată răspândirea masivă a flavescenței aurii.

Aceiași factori care au permis agravarea epidemiei de flavescență aurie timp de ani de zile, de la lipsa capacității instituționale până la indiferența menționată de Molnár, reapar și în gestionarea unor riscuri și mai amenințătoare. Este suficient să ne gândim la pandemia de COVID-19, la răspândirea globală a gripei aviare H5N1 și adaptarea acesteia la mamifere sau la schimbările climatice.

Nu mai este vorba despre eliminarea agentului patogen, deoarece acest lucru este deja imposibil. În schimb, trebuie redusă cât mai mult răspândirea sa, spune Tarsoly.

„Va trebui să trăim pe termen lung atât cu cicada americană a viței-de-vie, cât și cu fitoplasma”

– afirmă și Garamszegi. Acest lucru necesită elaborarea unei noi strategii viticole pe termen lung, care să integreze combaterea flavescenței aurii și a altor riscuri.

„Eradicarea nu mai este posibilă – consideră și Helga Reisenzein, reprezentantă a Agenției Austriece pentru Sănătate și Siguranță Alimentară (AGES). – Mai devreme sau mai târziu, va trebui să învățăm să trăim cu ea.”

Viitorul viticulturii din Ungaria, Austria și România depinde acum de capacitatea noastră de a face acest lucru.

Fotografia de copertă: Edit Éva Pál

Articolul a fost realizat în cadrul colaborării dintre Qubit, 444, Átlátszó Erdély și DOSSIER, cu sprijinul Journalismfund Europe. Jurnaliști colaboratori: András Tóth, Sarolta Kuglics (Qubit), Albert Gazda (444), Tünde Szabó (Átlátszó Erdély) și Elisa Tomaselli (DOSSIER).

Journalismfund Europe
agriculturăANFAutoritatea Fitosanitarăcicada americanăepidemieexploatații viticolefitoplasmăflavescence doréeflavescența aurieinfecțieproducătorii de vinRomâniastruguriUngariavinviță de vieviticultură

Ez is érdekelhet

Apő uzată din evacuările stațiilor de epurare din Săcueni și Sălacea
Important

Victorie parțială pentru Ier: apa evacuată la Sălacea este mult mai curată

by Babos Krisztina
2026. august 5.
Important

UDMR vrea controlul trustului media finanțat de guvernul Orbán

by Sipos Zoltán
2026. iulie 29.
Română

Oameni cu hârlețe împotriva secetei

by Sipos Zoltán
2026. iulie 8.
Roma nő a kislányával a Băneasa romatelepen használt ruhát válogat. Hátból vannak fotózva, az arcuk nem látszik. A háttérben látszik a rossz lakhatási körülmény.
Română

Se întorc săptămânal acolo unde nu există o copilărie adevărată

by Bocz Henrietta
2026. iunie 17.
Átlátszó Erdély (Transparent Transylvania) works for an equitable, inclusive and collaborative society where political and economic decision-making is transparent. Those in power are equally accountable, and those without power have a voice in the public discourse that has no taboos.

Ne maradj le egyetlen új bejegyzésről sem!

Iratkozz fel a hírlevelünkre!

  • Redacţia
  • Despre noi
  • Aşa lucrăm
  • Politica de confidenţialitate

CC BY-NC-SA 4.0

No Result
View All Result
  • Despre noi
  • ro RO
  • hu HU
  • en EN
Donate

CC BY-NC-SA 4.0

Acest site foloseşte cookies pentru a imbunatati experienta ta de navigare. Pentru mai multe detalii referitoare la cum folosim datele tale si la drepturile tale te invitam sa citesti politica de confidentialitate Acceptă Politica de confidentialitate
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ