Compania de Apă Someș S.A., compania de utilități care acoperă cea mai mare parte a județelor Cluj și Sălaj, nuanțează acest tablou: nu există riscul lipsei de apă, iar extinderea infrastructurii nu este neapărat o soluție.  

Potrivit companiei, rețeaua de apă este supraîncărcată de consumatori: o parte a populației nu utilizează apa potabilă doar în scopuri casnice, așa cum prevăd contractele, ci și pentru umplerea piscinelor sau irigarea terenurilor agricole, a grădinilor de legume și a serelor. 

Pentru a înțelege mai bine situația, am contactat specialiștii companiei de apă. Într-un interviu față-n față, Victor-Lucian Croitoru, directorul de comunicare al Companiei de Apă Someș, ne-a explicat problema, iar Sebastian Lucaciu, ofițer de presă, ne-a răspuns în scris la întrebări.

Unde nu a ajuns apa?

În perioada iunie-august, furnizarea apei a fost întreruptă chiar și două sau trei zile în zeci de comune din județele Cluj și Sălaj. Compania de Apă Someș a informat populația prin intermediul site-ului propriu și a paginii de Facebook despre faptul că în timpul caniculei, consumul crescut de apă a suprasolicitat rețeaua, obligând unele localități să oprească apa zile întregi pentru a umple rezervoarele.

Au fost 83 de localități din județul Cluj și 38 din județul Sălaj unde locuitorii au rămas fără apă potabilă o perioadă în timpul caniculei din luna iulie din cauza suprasolicitării rețelei. Compania de Apă Someș alimentează cu apă potabilă și localitățile de la granița județului, 3 localități din județul Mureș și 2 din județul Bistrița-Năsăud confruntându-se cu lipsa de apă în cursul lunii iulie.

Cele 125 de localități sunt marcate pe harta de mai jos, iar sub dreptunghiurile albastre este indicat numărul de întreruperi temporare de apă anunțate de compania de apă în luna iulie:

Întreruperea a provocat, de asemenea, indignare deoarece compania de utilități nu a informat întotdeauna locuitorii în avans că serviciul de apă potabilă va fi întrerupt, iar aceștia nu au avut posibilitatea de a-și face rezerve. Suprasolicitarea sistemului nu poate fi estimată în avans, a declarat ofițerul de presă Sebastian Lucaciu.  

Cum funcționează sistemul?

Pentru a înțelege mai bine problema, iată cum funcționează furnizarea apei. Majoritatea localităților din județul Cluj sunt alimentate din Lacul Tarnița, având o capacitate de aproximativ 70 de milioane de metri cubi de apă. Această sursă principală de apă este completată la nivel local de ape subterane sau izvoare care alimentează puțuri de apă.

Rețeaua de apă pornește de la Gilău (unde apa din lacul de acumulare este tratată) și transportă apă la Cluj-Napoca, Gherla, până la Dej și pe mai multe ramuri către localități mai mici.

Județul Cluj are norocul ca rețeaua de apă să pornească din zonele din amonte și să ducă apa în satele mai joase din zonele de câmpie. Sunt relativ puține zone unde apa trebuie pompată la înălțime, a arătat Croitoru pe harta din spate.

Apa potabilă pompată în zonele rezidențiale mai înalte este colectată în rezervoare locale, unde apa este în circulație constantă. Rezervoarele cilindrice, vizibile de la distanță, sunt dimensionate astfel încât să asigure alimentarea maximă cu apă a zonei timp de opt ore pe zi.

Compania de apă umple rezervoarele seara și noaptea, când, teoretic, locuitorii folosesc mai puțină apă, iar prețurile la energie sunt mai mici. Cu toate acestea, dacă locuitorii folosesc această apă pentru a-și uda grădinile seara și noaptea, rezervoarele nu au timp să fie reumplute.  

Calea apei se bifurcă la nodurile din anumite așezări. Un astfel de nod este Apahida, de unde bifurcațiile duc apa spre Câmpia Transilvaniei. În Apahida, dacă încep să se umple piscinele și să se ude grădinile de legume, următoarele două sate nu vor mai primi apă”, a spus Croitoru, ilustrând problema.  

Extinderea infrastructurii ar fi o soluție?

Soluția la îndemână ar fi instalarea unor rezervoare mai mari, dar Victor-Lucian Croitoru spune că acest lucru ar cauza probleme suplimentare. În perioadele de utilizare redusă a apei, cum ar fi iarna, apa din rezervoare nu ar fi schimbată la timp și ar deveni nepotabilă.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că infrastructura de alimentare cu apă este deținută de autoritățile locale și este doar închiriată de la acestea de către compania de utilități. Astfel, extinderea rețelei de apă este parțial responsabilitatea companiilor de apă și parțial responsabilitatea primăriilor.   

Și în prezent se lucrează la rețea: rețeaua de apă potabilă și canalizare se modernizează și se extinde de ani de zile dintr-un proiect european (POIM) în 174 de localități din jud. Cluj și Sălaj. Valoarea totală brută a proiectului este de aproape 2 miliarde RON (400 de milioane EUR), din care UE va oferi fonduri nerambursabile în valoare de 1,2 miliarde RON brut.

Grație proiectului, până la sfârșitul anului 2024, localitățile care au fost alimentate cu apă potabilă din puțuri se vor putea conecta la sistemul de alimentare cu apă al lacului Tarnița. Acest lucru ar fi important, deoarece localitățile în care apa potabilă este furnizată de ape subterane sau izvoare sunt deosebit de vulnerabile la criza climatică, a explicat directorul de comunicare.

Debitul de apă din puțuri este în scădere în timpul caniculei, iar ploile torențiale nu sunt bune pentru apa potabilă. Apa care se acumulează în puțuri nu este, de regulă, epurată, deoarece solul face acest lucru. Cu toate acestea, în timpul ploilor torențiale, puțurile trebuie să fie clorinate, deoarece apa de ploaie care curge de pe dealuri duce cu ea materiile fecale provenite de la oi și vaci, a explicat directorul.

Pesticidele contaminează rezervele de apă din Sălaj

Croitoru a subliniat că apa din lacul Tarnița este suficientă pentru a asigura în viitorul apropiat apa potabilă și pentru județul Sălaj. Această investiție face parte, de asemenea, din proiect european important menționat mai sus, fiind necesară deoarece apa din Lacul Vârșolț, care alimentează rețeaua din județul Sălaj, este foarte poluată.

Lacul este înconjurat de terenuri agricole unde culturile sunt tratate cu pesticide. Acestea se infiltrează în sol și de acolo ajung în lac, iar curățarea apei din lac costă mult, a explicat directorul.

Când va fi finalizată, conducta care va lega județele Cluj și Sălaj „va fi cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România. Lungimea totală va fi 150 de km și încă 150 de km de ramificații. Acest sistem va deveni sistem regional integrat”, a explicat Croitoru.

Pentru ce consum mediu este proiectat sistemul?

Dimensiunea și extinderea elementelor rețelei de apă sunt stabilite pe baza unor criterii normative, luând în considerare caracteristicile specifice ale localităților respective și dinamica populației.

Regulamentul calculează consumul de apă la 6,3 m³ pe lună pentru persoanele care locuiesc în clădiri cu sistem de apă și canalizare și încălzire centrală individuală. Consumul mediu este ajustat la 8,4 m³ pe cap de locuitor dacă apa caldă este furnizată de un furnizor de termoficare urbană.   

La fel, se prevede cantitatea de apă potabilă pe care un consumator o poate utiliza pentru irigarea grădinilor sau a gazoanelor sau pentru animale. De exemplu, în decursul unui sezon, se calculează 300 l apă pe metru pătrat de grădină de legume pentru irigarea unei grădini de legume și 3000 l apă lunar pentru creșterea vitelor.

De asemenea, regulamentul-cadru stabilește standarde de consum pentru instituțiile publice și întreprinderi. Cu toate acestea, nu oferă îndrumări cu privire la cantitatea de apă care poate fi consumată pentru umplerea piscinelor la casele particulare.

Potrivit directorului de comunicare al companiei de apă, multe probleme apar deoarece contractele cu proprietarii de case particulare acoperă doar consumul casnic de apă al locuitorilor și nu includ faptul că aceștia doresc să ude și grădina de legume.  

Ce înseamnă supraconsumul?

Din postarea companiei de utilități din data de 24 iunie reiese că în lunile mai și iunie în Chinteni, au existat locuitori care au consumat de 54 de ori mai multă apă decât în ultimele două luni, în Feleacu de 78 de ori și în Dezmir de 87 de ori mai mult. Directorul a distribuit un raport mai detaliat:

Croitoru a arătat că rapoartele din iulie-august vor conține date și mai slabe din cauza valurilor de căldură, dar că nu au primit încă cifrele finale.

Directorul de comunicare a dat, de asemenea, câteva exemple extreme în timpul conversației noastre. De exemplu, există o gospodărie al cărei consum în martie și aprilie a fost de 0 metri cubi de apă. Aceasta se compară cu 239 de metri cubi de apă potabilă utilizați în mai-iunie.

„Probabil e casă de vacanță. S-au dus acolo și s-au umplut piscina de câteva ori. Asta ar fi singura explicație”, a spus Croitoru. O altă gospodărie a consumat 870 m³ de apă în două luni. „Este suficientă apă pentru a umple aproximativ douăzeci de piscine olimpice”, a ironizat directorul.

De ce nu se poate face nimic cu cei care consumă prea mult?

„Dacă eu îți dau apă pentru băut și spălat, tu nu ai voie să o folosești la udat. Dar paragraful asta nu este urmat de nicio sancțiune”, și-a exprimat directorul neputința.

Deși art. 229 din Regulamentul nr. 88/2007 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) obligă utilizatorul să respecte standardele pentru clienți din contractul încheiat cu societatea de utilități, în conformitate cu legislația actuală pot fi sancționați doar cei care nu plătesc societății de utilități pentru consumul de apă.

În principiu, utilizatorii au obligația de a notifica furnizorul de apă în cazul în apare vreo schimbare în modul în care utilizează apa (de exemplu, dacă instalează o seră), dar problema se pune cât de mulți fac acest lucru.   

Totodată legea apelor prevede dosar penal sau amenzi doar atunci când consumatorii utilizează ilegal sursele naturale de apă. De exemplu, dacă cineva își irigă grădina cu apă pompată din Someș, a indicat directorul.

Care ar fi soluția?

Compania de utilități a răspuns situației de urgență în mai multe moduri, însă niciunul dintre acestea nu a oferit o soluție durabilă, a declarat Croitoru. În primul rând, localităților li s-a cerut să sisteze irigarea spațiilor publice și să contribuie la informarea locuitorilor cu privire la utilizarea conștientă a apei potabile. Au fost distribuite pliante și au fost lipite afișe pe panourile de afișaj din primării, școli și biserici care spun:

„Nu udați grădinile! Alții pot rămâne fără apă. 
Alternative pentru grădinărit, irigații, ferme de animale:
puț forat, apa de ploaie, pârâuri și izvoare.”

Pe de altă parte, autoritățile pentru situații de urgență din județ au rugat proprietarii de hoteluri cu piscină, parcuri acvatice și spălătorii auto din localitățile rămase fără apă să nu mai utilizeze apa furnizată de la rețea până la rezolvarea situației de urgență.

Potrivit lui Croitoru, soluția la criză ar fi prețuri progresive, în creștere diferențiată. Atunci când o companie de utilități încheie un contract cu o firmă, aceasta se așteaptă la un consum de apă mult mai mare decât pentru o persoană fizică sau o familie.    

Cu toate acestea, apa costă la fel pentru întreprinderi ca pentru persoane fizice. De exemplu, în județele Cluj și Sălaj, utilizatorii plătesc unul dintre cele mai mici prețuri: 5,12 lei net pentru un metru cub de apă potabilă și 5,43 lei net pentru canalizare, așa cum se vede în lista de prețuri defalcată pe județe.

„După părerea mea, soluția pentru această criză legată de utilizarea apei în alte scopuri decât cel menajer ar fi tarifele progresive. Adică îți dau apa cu 3 lei pe metru cub atunci când tu și familia ta consumați trei-patru metri cubi pe persoană. Să calculăm: dacă sunteți patru în familie, asta înseamnă 12 metri cubi pe lună. Dar în momentul în care tu ai 80 de metri cubi pentru patru persoane, pe lună, e evident că o folosești la altceva, pentru că nu poți să bei atâta apă. Atunci să îți dau apa respectivă cu 100 de lei pe metru cub”, a răspuns directorul.

Potrivit lui Croitoru, o astfel de creștere a prețului ar încuraja persoanele care folosesc apa potabilă pentru irigarea grădinilor și adăparea animalelor să caute alte soluții. De exemplu, acestea ar putea fora puțuri sau colecta apa de ploaie în rezervoare în timpul sezonului de primăvară, care ar putea fi subvenționate de stat. Această din urmă opțiune ar fi, de asemenea, o soluție avantajoasă pentru ambele părți, deoarece s-ar economisi costurile de drenare a apelor pluviale”, a declarat directorul. Compania de Apă Someș a făcut primul pas solicitând prețuri diferențiate de la autoritatea competentă, a declarat directorul de comunicare.

Compania a oprit deja apa în mai multe comune în luna august și a introdus un orar de furnizare a apei. Canicula de august lovește în această săptămână centrul Transilvaniei.

Actualizare, 14 august 2024: Compania a anunțat că începând cu 1 septembrie, va majora prețul apei potabile care va costa 6,16 lei pe metru cub, iar pentru canalizare se va percepe 6,53 lei pe metru cub.

În imaginea introductivă: casă particulară cu piscină din zona Clujului. Foto: Sipos Zoltán.

The post Bălăceală în plină criză de apă: de ce se ia apa în județele Cluj și Sălaj când e cel mai cald? appeared first on Átlátszó Erdély.

Am găsit mânie, frustrare, sarcasm și certuri încinse care se acumulează de doi ani într-unul din grupurile deschise de Facebook din Târgu Secuiesc, unde am fost invitați de un cititor de-ai noștri. Conținutul cel mai șocant în grupul Tiszta vizet a pohárba! a fost mulțimea de fotografii și material video despre cum curge apă de culoarea cafelei din robinetele din oraș, și nu de puține ori se vede chiar zațul depus în cești, chiuvete, vane.

Postări anterioare semnalau țevi sparte aproape zilnic, după care furnizorul anunța că se sistează apa pe o anumită stradă pentru reparații. „După reluarea furnizării, apa poate prezenta impurități. Vă mulțumim pentru înțelegere”, comunica furnizorul după câte-un asemenea caz. De jumătate de an consumatorii sunt rugați „să acorde o atenție sporită utilizării aparatelor de uz casnic și a dispozitivelor tehnice care utilizează apă în perioada indicată!”

Țevile sparte au cauzat trei tipuri de neplăceri:

• a scăzut presiunea apei,
• s-a oprit apa din cauza lucrărilor,
• apa de la robinete a căpătat o culoare imprevizibilă.

Furnizarea de apă potabilă și tratarea apei menajere din Târgu Secuiesc este asigurată de operatorul regional Gospodărie Comunală S.A. Compania cu centrul în municipiul Sfântu Gheorghe deservește cele patru orașe din județul Covasna de mai bine de zece ani, timp în care a derulat și patru granturi europene. Firma care se află în proprietatea celor patru orașe și a consiliului județean are mai mult de 300 de angajați și, după cum ne arată baza de date a firmelor, a avut un profit de câteva sute de mii de lei în ultimii zece ani.

Am vizitat orașul cu 16 mii de locuitori din Secuime în luna martie, ca să înțelegem cum se poate ca apa potabilă care curge din robinetele din Târgu Secuiesc să fie neagră atât de des. Asta cu toate că orașul fusese inclus într-un proiect de finanțare de 332 milioane lei pentru reînnoirea rețelei de utilități publice, și furnizorul comunică regulat în media locală că

apa corespunde din toate punctele de vedere criteriilor apei potabile.

Am ajuns la Târgu Secuiesc din direcția Sfântu Gheorghe, iar pe Strada Cernatului, care duce înspre centru, chiar se schimbau țevile de apă. Acesta a fost unul dintre punctele critice ale rețelei de apă potabilă, unde se sparge țeava chiar și de mai multe ori pe săptămână.

Majoritatea blocurilor din zonă s-au legat deja la țevi noi, de aceea am întrebat locatarii de aici dacă sunt schimbări. O doamnă mai în vârstă a spus că apa este în continuare puțin tulbure, însă mai multe persoane au declarat că acum au apă limpede.

La mijlocul străzii, în fața stadionului, un panou uzat arată de opt ani că rețelele de apă și canalizare s-au modernizat în județul Covasna printr-un grant de 282 milioane de lei din Fonduri de Coeziune ale Uniunii Europene prin POS Mediu. Sprijinul a fost completat de guvern cu 43 milioane de lei.

Pentru lucrările anunțate pe afiș s-au contractat servicii în valoare de numai 54 milioane lei, din care s-a modernizat sistemele de captare ale orașelor Covasna, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe. Deci maxim 15-20 milioane au putut fi investiți în orașul Târgu Secuiesc, și majoritatea nu în distribuție, ci în captarea apei.

Până am ajuns în centru, am încercat de repetate ori să îl contactăm pe primarul orașului, Tibor Bokor, care a promis în presa locală nu cu mult timp înaintea montării afișului, în octombrie 2012, că „în următoarele 34 luni se va moderniza și se va schimba complet rețeaua de apă a orașului.” Am vrut să-l întrebăm pe ce s-a bazat când a făcut o astfel de promisiune, dar ne-a transmis prin secretara lui că nu dorește să dea declarații despre problemele de apă ale orașului, acest domeniu aparținând de anul acesta de viceprimarul Szabolcs Szilveszter.

În drum spre Primărie, am intrat într-un atelier de reparații mașini de spălat. În grupul de Facebook Tiszta vizet a pohárba!, creat în toamna anului 2019, mai mulți utilizatori au postat revoltați că apa plină de depuneri le strică centralele, mașinile de spălat și alte aparate electrocasnice.

Angajații de la atelier însă nu primesc mai multe aparate de reparat. Nu trebuie să repare mașini de spălat din cauza depunerilor, ne explică meșterul, pentru că orășenii au învățat deja demult să monteze filtre de apă la aparatele mai sensibile. După ce mai mulți localnici au pățit ca „apa potabilă” să le coloreze hainele albe în loc să le spele, sunt foarte atenți când furnizorul anunță lucrări de reparații.

Expert și viceprimar

Viceprimarul Szabolcs Szilveszter ne primește în biroul său. Poziția tânărului inginer de mediu este că nu îl interesează cine ce a greșit în trecut, scopul lui este ca rețeaua de la Târgu Secuiesc să funcționeze bine și apa care ajunge la locuitorii indignați de ani de zile să fie de calitate acceptabilă.

Szabolcs Szilveszter este consilier local din 2016 și a fost ales viceprimar în noiembrie 2020. De trei luni el este reprezentantul orașului în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Aquacov înființată de proprietarii companiei Gospodărie Comunală S.A.

Cu ani în urmă, Szilveszter a trăit un an în Ecuador, unde a făcut modelarea hidraulică a rețelei de apă a unui oraș de o sută de mii de locuitori, a instalat și optimizat tehnologii și stații de tratare a apelor uzate. S-a mutat acasă în urmă cu șapte ani, la șase luni după aceea s-a prezentat la Primărie, oferindu-și ajutorul pentru a rezolva problemele rețelei de apă a orașului. L-au invitat să lucreze și la Gospodărie Comunală S.A., dar crede că poate ajuta mai eficient dinafară.

Țevi de o sută de ani, intacte, iar cele de 30 de ani, distruse

Szilveszter crede că motivul pentru care țevile s-au spars atât de des nu era doar vechimea rețelei de conducte, ci și

• operarea neprofesională a rețelei,
• neglijența și lipsa de calificare a muncitorilor care lucrau pe teren,
• lacunele în managementul firmei furnizoare
• și lipsa totală unei comunicări sincere.

Furnizarea apei potabile nu era catastrofală în toate zonele orașului, ci doar acolo unde densitatea populației este mai mare: în cartierele de blocuri, explică Szabolcs Szilveszter. În centru, situația e înrăutățită suplimentar de faptul că mulți s-au legat la rețea clandestin, fără autorizație, iar firma de construcții trebuie să sape cu foarte mare grijă, că nu se știe unde sunt conductele.

Infrastructura învechită este o problemă a întregii zone post-sovietice, explică viceprimarul. Târgu Secuiesc, orașul breslelor, al micilor producători s-a împânzit de industrie mare: fabrica de șuruburi, fabrica de amidon, fabrica de materiale de izolație au fost consumatori uriași de apă cu magistrale separate, dar rețeaua de apă a orașului trebuia să fie totuși construită în așa fel încât să poată alimenta cu apă și fabricile. După schimbarea regimului comunist, aceste fabrici au dat faliment destul de repede, în timp ce conducerea orașului nu s-a ocupat de întreținerea rețelei de apă și canalizare, ca de altfel nicăieri.

Aceste rețele sunt proiectate pentru o funcționare de 25-30 de ani, deci în primii 15 ani nu se prea așteaptă să fie probleme. Dar țările post-comuniste au uitat să se pregătească pentru următorii 15 ani. Chiar dacă pe alocuri s-au pus deoparte bani pentru schimbarea conductelor sau echipamentelor, acești bani și-au pierdut valoarea după revoluție, și în plus mai lipsea și pregătirea profesională a celor responsabili, crede Szabolcs Szilveszter. De exemplu, să documenteze rețele de apă pe hărți.

Harta rețelei de apă la Târgu Secuiesc are o exactitate de aproximativ 85%, spune Szilveszter. În restul de 15%, mai mult se speculează din amintiri cam pe unde sunt conductele, dar nu s-a săpat, nu s-au văzut.

Rețeaua este cunoscută în proporție de cel puțin 95%, dar nu și vechimea. Perioada în care s-au așezat conductele contează foarte mult, ne comunică inginerul Lajos Pap, coordonatorul sucursalei din Târgu Secuiesc al firmei Gospodărie Comunală S.A. Pap coordonează punctul de lucru din Târgu de facto din august anul trecut, oficial din februarie anul acesta. Am avut o discuție îndelungă cu domnul Pap și domnul Attila Kozsokár, directorul executiv al Gospodărie Comunală S.A. la sediul firmei din Sfântu Gheorghe.

Conductele montate la sfârșitul anilor ’80 sunt de cea mai proastă calitate: peretele subțire al conductelor s-a corodat foarte tare, în timp ce conductele montate în anii ’60, ’70 sunt și acum aproape fără probleme, ne explică Lajos Pap. Inginerul este din Târgu Secuiesc și ne-a declarat că iubește și cunoaște foarte bine orașul, de aceea a și cerut să preia conducerea punctului de lucru din oraș.

Conductele încep să îmbătrânească la 50 de ani pe baza standardelor din domeniu, deci conductele puse în anii 1980 ar fi trebuit să reziste fără probleme majore până în anii 2030, ne spune directorul Attila Kozsokár. Conductele din fier ar trebui să reziste 30, maxim 40 de ani, a adăugat Lajos Pap. La Sfântu Gheorghe însă, la reînnoirea rețelei, au scos o conductă de metal fabricat în 1905 în stare perfectă, a explicat Kozsokár.

Fierul în apă

În fântânile adânci din care apa ajunge în rezervoarele de apă care alimentează orașul se găsește de fapt apă minerală cu conținut de fier de 5-6 mg la litru. Legea permite un conținut maxim de 0,2 mg la litru pentru apa potabilă, dar echipamentul vechi de filtrare a apei nu a reușit timp de zeci de ani să filtreze fierul la conținutul permis, care s-a transformat în tone de depuneri de rugină prin rețeaua de apă a orașului original de circa 40 de km, ne-a explicat Attila Kozsokár.

Alimentarea cu apă se sistează dacă se efectuează reparații pe rețea la spargeri de țevi sau alte defecțiuni, iar când se repornește, depunerile se desprind din cauza intensificării fluxului de apă, și se depune din nou când fluxul devine constant, ne explică Lajos Pap.

O metodă de a elimina această neplăcere este schimbarea conductei: anul trecut le-au schimbat în două-trei străzi, în total 3-3,5 km, și Kozsokár promite cam încă atâta și pentru anul acesta. Zeci de kilometri de conducte nu se pot schimba în doi ani, spune directorul.

Retehnologizarea celor două noi rezervoare de apă a început în anul 2013 din fonduri de coeziune, și lucrarea s-a predat în decembrie 2016. Investiția s-a realizat pentru a preveni depuneri noi de rugină în rețeaua de apă potabilă.

Erori profesionale

Numărul defecțiunilor a crescut totuși drastic în 2019, cu 50% față de 2016 pe baza statisticilor proprii ale Gospodărie Comunală S.A. În timp ce la Sfântu Gheorghe sau la Întorsura Buzăului se înregistrează câte una sau două defecțiuni pe lună, la Târgu Secuiesc se întâmpla de mai multe ori pe săptămână.

Această proporție catastrofală a fost cauzată în ultimii doi ani și de niște erori profesionale, care puteau fi prevenite cu puțină atenție și respectarea protocoalelor, opinează Szabolcs Szilveszter. De exemplu, alimentarea cu apă se sista și pentru probleme minore, deși nici conductele noi nu ar trebui încărcate cu oprirea și repornirea bruscă a apei, iar cele vechi cu atât mai puțin, ne explică inginerul.

Cu toate că sunt multe depuneri în țevile vechi, dacă nu există perturbare, un șoc extern, atunci aceste depuneri nu ajung la robinetele locuințelor. Depunerile au fost tulburate de multe ori chiar de angajații furnizorului, care au oprit rezervorul de apă care alimentează 70% din apa din rețea pentru a repara spargerile, ca „să nu se ude”, în loc să reducă doar presiunea la rezervoare în timp ce lucrau la conducte.

Sau au închis un robinet intermediar pe o conductă sub presiune, ceea ce a generat un șoc hidraulic. Acest fenomen numit „lovitură de berbec” poate sparge conducta. E mai bine să închizi un robinet intermediar decât să închizi alimentarea cu apă a orașului întreg, spune Szilveszter, dar atunci, după reparații și înainte să repornești alimentarea, porțiunea de conductă trebuie spălată. Locuitori ai orașului s-au plâns că în toamna anului 2019 curgea apă de culoare închisă din robinete timp de patru zile, și-a amintit viceprimarul.

L-am rugat pe Lajos Pap să ne explice ce înseamnă spălarea rețelei. La miezul nopții, se sistează alimentarea cu apă, la punctele cele mai joase ale orașului se deschid 12 hidrante de incendiu, se repornesc pompele, și se pompează apa în afară până presiunea mare a apei tulbură depunerile, le curăță de pe pereții conductelor, până se elimină prin hidranți. Calitatea apei eliminate se măsoară continuu, și spălarea se oprește doar la momentul în care apa poate fi lăsată să intre în case.

Deși planul era ca toată rețeaua să fie spălată la fiecare două luni, directorul Attila Kozsokár a recunoscut că anul trecut, din cauza pandemiei, spălările s-au sistat timp de câteva luni. Kozsokár și Pap au mai recunoscut, la întrebarea noastră, că s-a mai întâmplat ca după reparații alimentarea cu apă să fie repornită fără ca secțiunea afectată să fi fost spălată, cel puțin înainte ca Lajos Pap să fi preluat punctul de lucru din Târgu Secuiesc.

Am întrebat și dacă a fost cineva tras la răspundere pentru aceste lacune, fiindcă evidențele de la locul de muncă arată cine a făcut sau a condus reparații la un anumit loc, într-o anumită zi. În prezent, Lajos Pap documentează lucrările și cere calitate, dar cazurile mai vechi nu se mai investighează, și conducătorii lucrărilor nu sunt trași la răspundere, recunoaște Attila Kozsokár.

Predecesorul lui Lajos Pap, Sándor Barabás, avea și el datoria de a controla munca subalternilor săi, ne răspunde directorul. Sándor Barabás a fost directorul punctului de lucru din Târgu Secuiesc în perioada 2017-2019. Kozsokár admite că fostul director zonal trebuia să fie supervizat de directorul executiv și tras la răspundere pentru nerespectarea cerințelor calitative și necontrolarea celor care nu asigurau calitatea lucrărilor. Tragerea la răspundere nu s-a întâmplat, ne explică în continuare Kozsokár, fiindcă în majoritatea cazurilor rețeaua s-a spălat într-adevăr.

Când nu furnizorul e de vină

Spălarea conductelor nu îndepărtează depunerile din țevile dinăuntrul clădirilor, depunerile de acolo se pot elimina doar prin robinetele locuitorilor, ne explică directorul. Când furnizorul oprește alimentarea, apa din țevile în ascensiune se scurge înapoi și tulbură depunerile care se desprind într-o anumită măsură. Când apa este pornită din nou, aceste depuneri sunt eliminate prin robinetele din gospodării, iar această situație poate fi remediată numai prin schimbarea rețelelor interioare, spune Lajos Pap. La fel se întâmplă și dacă se oprește apa în bloc, dar vecinii nu sunt avertizați.

Consecințe catastrofale poate avea și lipsa de comunicare dintre furnizori. De exemplu, în octombrie anul trecut, Electrica a oprit curentul electric fără să anunțe punctul de lucru al Gospodărie Comunală S.A. despre cât va dura pana de curent. Rezervoarele de apă s-au golit între timp și în momentul în care pompele au repornit, apa care a umplut conductele a mișcat depunerile. Nu se putea pompa atâta apă în conducte încât să spele aceste depuneri, deci acestea au ajuns în gospodării, ne-a explicat Lajos Pap. Situațiile similare se pot evita în viitor pentru că au achiziționat un generator pentru rezervorul de apă.

Nici măcar n-au zis nimic

Locuitorii orașului au fost indignați nu doar de permanentele neplăceri cauzate de conductele sparte, dar și de lipsa desăvârșită a comunicării: într-o perioadă „cei de la apă” au închis apa fără avertizare. Szabolcs Szilveszter, consilier local la vremea aceea, ne povestește că Loránd Fekete, directorul zonal anterior, care a murit în 2017, încerca să și mențină comunicarea cu părțile implicate. Probleme cu rețeaua de apă existau și atunci, dar nu atât de multe precum din 2019, sub conducerea lui Sándor Barabás.

Szilveszter era foarte deranjat și de faptul că, atunci când lucrurile începeau să se deterioreze alarmant, degeaba întreba oamenii furnizorului care sunt problemele și ce se poate face pentru a le soluționa, că nimeni nu știa nimic. Szilveszter era cel care a făcut lobby la primar să cumpere hidranți pentru spălarea rețelei și patru manometre care arată scăderea presiunii – semn că există conducte sparte în rețea, chiar dacă locuitorii încă nu văd.

El susține că îi ruga pe angajații de la punctul de lucru din Târgu Secuiesc să comunice cu locuitorii, să spună din timp dacă opresc apa. Companiile de utilități publice sunt obligate prin lege și prin propriile regulamente de funcționare să anunțe populația cu 24 de ore înaintea sistării unei servicii. Nici Lajos Pap, proaspăt numit în funcție, nu a fost anunțat în prealabil când au oprit brusc apa în august anul trecut, relatează viceprimarul.

Szilveszter crede că lipsește atitudinea proactivă din partea conducerii firmei:

• în anii anteriori, nu au semnalat în scris conducerii locale de câți bani ar fi avut nevoie pentru întreținerea rețelei;
• nu s-au interesat de frustrările zilnice ale orășenilor cauzate de lipsa și culoarea apei;
• nu s-au adresat orășenilor să le explice detaliat ce se întâmplă, care sunt motivele situației cauzate.

În cele din urmă, Szilveszter a depus un memoriu cu detalii și fotografii ale locuitorilor cu apa neagră curgând din robinete. În timp ce la compania furnizoare Gospodărie Comunală S.A. au ajuns doar 15-20 de sesizări oficiale despre defecțiunile rețelei de apă într-un an, în grupul de Facebook Tiszta vizet a pohárba! zilnic s-au postat plângeri.

L-am întrebat pe Szilveszter dacă a primit răspuns la memoriul depus, și deși răspunsul a fost negativ, el s-a întâlnit totuși cu directorul și comunicarea a început. Consilierii locali au transmis indignarea locuitorilor către compania de utilități, cumva l-au pus la colț, și au reușit să forțeze compania să colaboreze, a explicat viceprimarul. Rezultatul este că anul trecut în august, compania l-a trimis pe Lajos Pap să coordoneze punctul de lucru din Târgu Secuiesc. Szilveszter îl consideră un partener pregătit, cu care se poate lucra bine și consecvent.

Conducerea firmei împreună cu consilierii locali a stabilit care sunt punctele slabe ale rețelei unde se întâmplă cele mai multe defecțiuni, și prioritatea e schimbarea acestora, ne spune directorul Attila Kozsokár. Szabolcs Szilveszter a accentuat că el și Lajos Pap discută de două ori pe săptămână despre lucrările care urmează și materialele de care va fi nevoie.

El crede că au reușit să urce din minus la punctul zero prin anumite îmbunătățiri – de exemplu nu se mai oprește apa la fiecare reparație, și în ultimele luni au reușit să mențină presiunea la care s-a angajat furnizorul, de cel puțin 0.5 bari. Chiar și așa, Szilveszter estimează că pierderea actuală de apă a rețelei este de 50%. Inginerul Lajos Pap a declarat în decembrie că consumul de apă al orașului a scăzut de la 250 de metri cubi pe oră la 130, deci anul trecut au reușit să elimine o parte semnificativă din pierderea de apă.

Compania Gospodărie Comunală S.A. însă poate schimba doar porțiuni de 5-10 metri, acolo unde sunt probleme mari, ne explică Lajos Pap. Pentru investiții mai mari firma nu are nici bani, nici oameni. El a clarificat și cu consiliul local faptul că rețeaua de apă din oraș nu poate fi consolidată corespunzător decât în doar cinci-șase ani.

În momentul de față, locuitorii anunță spargeri de țevi sau apă murdară cam odată la două săptămâni, dar e de înțeles dacă după doi ani de nervi reacționează mai sensibil și la disfuncțiuni mai mici sau doar o ușoară colorare a apei, consideră Szilveszter. El susține că atât el, cât și Lajos Pap se străduiesc să ofere informații orășenilor, să răspundă la întrebări, dacă au informații destule. Din comentariile scrise la postările lor reiese că locuitorii orașului apreciază mult acest lucru.

PR cu limite

Membrii grupului postează sistematic anunțurile companiei de apă în legătură cu reparații, sistarea alimentării cu apă, sau citirea contoarelor, dar compania nu a considerat până în acest moment că ar fi de datoria ei să comunice cu consumatorii chiar in grupul de Facebook unde se publică cele mai multe plângeri. Deși firma are un angajat pentru PR, care a fost prezent la discuțiile noastre cu directorul executiv și cel zonal.

Sesizările ajunse la firmă se înregistrează, se urmăresc până se soluționează, se fac statistici după ele, dar nu au primit niciodată vreo solicitare de compensare, răspunde directorul Attila Kozsokár la întrebarea noastră referitoare la gestionarea sesizărilor, respectiv dacă a plătit vreodată firma compensare pentru deteriorarea aparatelor de uz electrocasnic. Plângerile se înaintează la departamentul în cauză bazat pe problema raportată – facturare, apă murdară, canalizare înfundată, etc. –, iar de acolo se trimit angajații să soluționeze problema, explică în continuare directorul.

Am întrebat dacă obișnuiesc să anunțe consumatorii implicați pe telefon sau prin mesaje despre oprirea sau repornirea alimentării cu apă, dacă au oricum numerele de telefon ale consumatorilor. Există o aplicație în acest sens, folosită deja de unii furnizori, răspunde Kozsokár. Conducerea firmei se gândește dacă să o introducă. Între timp, sistările de apă sunt anunțate în presă și pe pagina de Facebook a firmei.

Și comunicarea de criză lipsește la Compania Gospodărie Comunală S.A. La mijlocul lunii aprilie, nu directorul sau specialistul PR al firmei, ci viceprimarul a explicat în grupul consumatorilor de ce lucrarea mult așteptată, schimbarea unei conducte de 400 mm, a cauzat o pauză mult mai lungă în alimentarea cu apă și mult mai multe depuneri în gospodării decât era de așteptat. După ce o mulțime de comentarii indignate și dezamăgite din multe străzi ale cartierului au semnalat că abia curge apa și e foarte murdară.

Szabolcs Szilveszter crede că feedback-ul din grup este foarte important, dar este la fel de important ca factorii de decizie să explice consumatorilor pe înțelesul lor chiar și problemele mai complicate ale gospodăririi apelor. Informațiile furnizate de firmă sunt mai degrabă niște campanii de informare ocazionale de exemplu despre metode mai ieftine de dedurizare a apei, ne spune Attila Kozsokár.

Necalificare, amânări de luni de zile, dorințe înțelese ca promisiuni

Viceprimarul susține că este o lacună de management inclusiv faptul că firma nu asigura formarea profesională continuă a angajaților „de la ape” din Târgu Secuiesc. De exemplu, la ideea achiziției unei supape de reglare a presiunii, o investiție de doar cinci-zece mii de euro, angajații parcă nici n-au auzit încă de așa ceva, spune Szilveszter. Alte erori atribuite firmei: nu avea un fond special de dezvoltare pentru schimbarea continuă a conductelor învechite și faptul că nu a început mai devreme să sectorizeze rețeaua, adică să o împartă în porțiuni mai mici care comunică între ele.

Legea spune că toate costurile de funcționare se plătesc din venit, și nu e obligatoriu să ai un fond de dezvoltare, ne răspunde Kozsokár. Iar din profit se plătesc ratele pentru creditul obținut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru a asigura fondurile proprii din cadrul programului de finanțare.

Executarea lucrărilor e iarăși foarte lentă, s-a promis finalizările lucrărilor la un sector cu probleme pentru decembrie, iar acum speră că vor finaliza la sfârșitul lui martie, începutul lui aprilie, spune Szilveszter, care a solicitat și o investigație internă din cauza acestei întârzieri de câteva luni.

Responsabilii pentru întârziere în mare parte sunt ei într-adevăr, admite directorul Attila Kozsokár. Au decis să achiziționeze una dintre materialele necesare centralizat, din Sfântu Gheorghe, ca și altădată, pentru că prețul e mai mic cu câteva procente la furnizorul de acolo, deși acest material putea fi achiziționat și la Târgu Secuiesc cu termen de transport mai avantajos. Jocul de du-te-vino dintre departamentul de achiziție și cel operativ trebuia terminat, recunoaște directorul.

Se mai aștepta o săptămână-două și pentru livrare, iar după aceea termocanalul găsit la una dintre locații trebuia spartă pe lungime de 80 de metri. Conducerea orașului a decis ca trotuarele să nu fie sparte, ci conductele să fie așezate în zonele verzi dinaintea blocurilor, a explicat Lajos Pap, dar acolo au găsit tot felul de conducte, de la curent la gaz și termocanale vechi din beton de 15 cm. În unele locuri nu au reușit să deschidă rapid pivnițele închise ca să ajungă la contorul de apă al blocului.

La începutul lucrărilor, aceste „finețuri” nu erau luate în calcul, dar Lajos Pap îl ține la curent pe Szabolcs Szilveszter în permenanță despre problemele ivite. Și pe această porțiune se vor monta contoare de apă care se pot citi de la distanță, pentru care se vor monta cămine speciale cu racordurile duse în fața blocurilor.

Execuția nu e întârziată de altfel, pentru că perioada contractată este până în 31 mai pentru a finaliza lucrările la sectorul respectiv. Termenul din decembrie nu era o promisiune oficială ci dorința lui proprie exprimată doar în vorbe, ne spune Lajos Pap. Prezicea sfârșitul lunii decembrie pe baza a ritmului de lucru a firmelor cu care lucra el împreună la investițiile programului de finanțare UE.

Promisiuni s-au făcut, dar rețeaua nu a fost schimbată niciodată

Modernizarea rețelelor de utilități publice a început cu aderarea României la UE în 2007. Pe de o parte, după acea dată s-a avut acces la surse de finanțare inimaginabile în trecut, pe de altă parte, România s-a angajat să furnizeze apă potabilă de calitate în întreaga țară și să introducă canalizarea în toate localitățile cu cel puțin 2.000 de locuitori până în 2018. România nu și-a îndeplinit însă angajamentul, motiv pentru care UE a început procedura de infringement.

O altă obligație profesională și financiară impusă de UE a fost ca companiile de utilități publice orășenești să devină furnizori regionali cu cel puțin 100 de mii de consumatori și funcționare rentabilă, ne-a spus Szabolcs Szilveszter. Marja mică impusă de autorități produce costurile laboratorului pentru măsurarea continuă a calității apei la un număr de consumători de 100 de mii, și tot astfel se pot acoperi costurile pentru dezvoltări sau cheltuielile cu personal calificat.

În județul Covasna, compania Gospodărie Comunală S.A. a încorporat serviciile de apă și canalizare ale celorlalte trei orașe din județ în 2010. Infrastructura a rămas în proprietatea orașelor, iar angajații au fost preluați de firmă. Punctele de lucru din Târgu Secuiesc, Covasna și Întorsura Buzăului și-au păstrat conducerea, facturarea, contabilitatea proprie, și propriul personal calificat operativ și de depanare.

În acel moment se lucra deja de mult, din 2008, la elaborarea proiectului de finanțare UE pentru modernizarea infrastructurii. Contractul de finanțare a fost semnat de ministrul mediului de atunci, László Borbély, în martie 2011. Deși firma a purtat discuții despre investițiile necesare cu conducerile celor trei orașe care s-au alăturat în 2010, dar timpul era scurt și guvernul le-a avertizat și pe ei și pe cei de la firma de consultanță pentru accesarea fondurilor că vor pierde finanțarea dacă nu termină proiectul în două luni, ne-a explicat Attila Kozsokár pe baza celor raportate de colegii săi. El însuși s-a alăturat biroului de proiecte UE al companiei în 2012, iar în 2013 a fost numit director adjunct.

Contractul de finanțare din 2011 nu s-a modificat de când s-a semnat, susține directorul. La semnare se știau deja investițiile de care vor beneficia orașele partenere, și că, fiind un proiect de protecția mediului, în primul rând se vor dezvolta rețelele de canalizare și stațiile de epurare. Ce anume se va renova în orașele partenere și în ce proporție s-a decis pe de o parte de conducerea firmei pe baza recomandărilor făcute de departamentul tehnic, pe de altă parte de consiliile locale cu care s-au purtat discuții. Investițiile au fost incluse în hotărâri ale consiliilor locale, ne răspunde Attila Kozsokár.

Primarul Tibor Bokor a refuzat să se întâlnească cu noi, deci nu am putut afla de ce a promis el în 2012 că se va schimba întreaga rețea de apă potabilă. Dacă ne uităm la planul de investiții al proiectului alocat orașelor, se vede clar că doar o foarte mică parte a rețelei de apă potabilă din Târgu Secuiesc urma să fie reînnoită din grantul de sute de milioane: o porțiune de 2.3 km aferentă a doar 2-3 străzi.

Marea majoritate a sumei de finanțare alocată orașului era destinată renovării fântânilor, conductelor de presiune și rezervoarelor de apă, și construcția unei noi stații de epurare. Mai târziu, firma Gospodărie Comunală S.A. a mai semnat trei contracte de finanțare UE, dar schimbarea rețelei de apă din Târgu Secuiesc nu figura în niciuna din ele.

Câți kilometri, din care bani?

Prin conectarea satelor vecine, rețeaua de apă din Târgu Secuiesc a ajuns la 55 km în 2019, și 68,5 km anul acesta. Anul trecut au schimbat cam 2-3 km din conductele învechite din surse financiare provenite de la Primărie, nu din fonduri UE, ne informează Szabolcs Szilveszter. Anul acesta se planifică încă 2-3 km de conducte schimbate.

La sfârșitul anului 2019, când într-o ședință a consiliului local Attila Kozsokár a fost tras la răspundere pentru situația catastrofală a furnizării apei potabile, primarul Tibor Bokor spunea că în ultimii zece ani s-au schimbat cinci kilometri de conducte de apă. Un an mai târziu, în campania electorală din 2020, el a spus însă că poate documenta schimbarea a 21 km de conducte de apă, peste extinderea făcută prin legarea satelor la rețea.

Am fi dorit să-l întrebăm de unde vine această diferență de 17 km, și din ce surse au reușit să finanțeze această investiție în cazul în care chiar s-a întâmplat. L-am fi întrebat și, dacă atât rețeaua cât, parțial, și firma aparține de oraș, cum de nu dețin aceleași informații despre lungimea conductelor schimbate și cum s-a ajuns la situația în care conducerea orașului până anul trecut a neglijat ani de-a rândul problema apei potabile din oraș.

În orice caz, din fondurile accesate, firma a pornit pregătirea noului proiect de peste 100 de milioane de euro prin Programul Operațional de Infrastructură Mare, de care și Târgu Secuiesc va beneficia cu alte 26 unități administrative din județ. Planul este să se schimbe 16 km de conducte în 28 străzi din localitate, cel puțin aceasta este promisiunea publică făcută de președintele consiliului județean, Sándor Tamás.

Când va ajunge apă curată în paharele locuitorilor orașului?

Singura certitudine este că au încă ani buni de suportat spargerile de țevi și depunerile din apă. Proiectul UE care este în pregătire în momentul de față va include și schimbarea vechilor conducte ale rețelei de apă potabilă din oraș, ne spune Kozsokár, dar nu se știe cât timp le ia birocrația cu accesarea fondurilor.
Studiul de fezabilitate urmează să fie pregătit la mijlocul lunii martie de către firma de consultanță. După aceea proiectul trebuie finalizat, depus, evaluat, după care se semnează contractul de finanțare.

Licitația pentru lucrările de investiție poate fi începută numai după acesta, și primele lucrări pot fi finalizate cel mai curând în 2024, explică directorul. Până atunci, reparațiile cele mai necesare și schimburile de conducte vor trebui finanțate din surse ale companiei și ale bugetului local.

Traducere: Emese Czintos. Articolul original:

[irp posts=”32527″ name=”Uniós pénzből szűrik a vizet Kézdin, mégis kávézacc folyt a csapokból”]

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Átlátszó Erdély în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

The post Apa din Târgu Secuiesc se filtrează din fonduri europene, dar tot e murdară appeared first on Átlátszó Erdély.